miercuri, 30 mai 2012

Vancouver, Canada

    Prima vizită în Canada!
    Am ales Vancouver pentru că e foarte aproape de California (un zbor de două ore din San Francisco) și pentru că avem un birou nou deschis în centrul orașului. O ocazie perfectă de a vizita pentru prima oară Canada, mai ales datorită weekendului prelungit în America.
    Prima impresie a fost oarecum surprinzătoare: prin geamul taxiului, nu părea cu nimic deosebit față de America. Aceleași magazine, panouri pe autostradă, iar singurele diferențe vizibile au fost indicatoarele de viteză în km/h în loc de mph și unele afișe în engleză și franceză. Cu atât mai bine, tranziția a fost ușoară!
    Centrul Vancouver-ului e un amestec interesant de influențe europene, americane și asiatice. Străzile pavate și clădirile vechi din Gastown dau un efect european puternic, iar restaurantele indiene, italiene și libaneze contribuie la diversitatea orașului. Ca să nu mai vorbim de japadog, o prescurtare de la "hotdog japonez": se ia ceva tradițional american - hot-dog - și se adaugă sosuri japoneze. O mâncare ieftină la colț de stradă, care însă la ora prânzului generează cozi uriașe!
  
    Cele trei atracții pe care le-am vizitat au avut un numitor comun: natura!

Parcul Stanley (Stanley Park)
    Situat pe o peninsulă, parcul e înconjurat aproximativ 9 kilometri de un drum pentru pietoni și bicicliști. Cu scopul de a și proteja eroziunea cauzată de apă, acest zid oferă priveliști superbe ale munților ce înconjoară orașul...



Muntele Grouse
     Având o altitudine de peste 1200 m, și doar la o jumătate de oră cu mașina din centru, diversele activități oferite fac acest munte una din cele mai frumoase atracții ale Vancouver-ului.
    De obicei nu sunt mare fan al spectacolelor din parcuri ce se pretează a fi "amuzante", dar trebuie să recunosc că "tăietorii de lemne" au fost peste așteptările mele: e vorba de mic show, menit să prezinte într-o manieră distractivă activitățile tăietorilor de lemne din trecut. Cu adevărat amuzant!
    Însă ceea ce merită cu adevărat toți banii (la propriu, biletul de acces e destul de scump) e priveliștea de sus...ce îți taie răsuflarea!




    Ciudată senzația la sfârșit de mai, să văd și să ating zăpadă. Mai ales venind din însorita California :)
    Pe munte se află o construcție recentă: o turbină de vânt, prima de acest fel construită la o asemenea altitudine extremă în America de Nord. Spre bucuria mea, accesul e permis turiștilor sus, de unde "ochii vântului", cum e poreclită, deschide o și mai largă priveliște a munților și a orașului, acum minuscul:



    Deschisă publicului se află o mini-rezervație de urși grizzly, temporară acum până la finalizarea unei arii mult mai extinse. Înconjurată de un gard electric, e o ocazie unică să vezi uriașele mamifere jucându-se prin zăpadă:


    Și asta nu e tot ce oferă muntele. Se poate schia, merge în drumeții prin pădure, pentru cine are timp să petreacă o zi întreagă și e echipat corespunzător. Poate data viitoare am să stau mai mult, zona e superbă!


Podul suspendat Capilano
    Ideea m-a atras de cum am auzit de acest pod: lung de 130 metri, la 70 de metri deasupra unui râu, foarte îngust...ce poate fi mai palpitant de atât? Cu atât mai mult cu cât vremea a fost superbă!



OK, recunosc că mi s-a făcut puțin frică. Podul e foarte flexibil și din cauza mulțimii de turiști se balansa în continuu. Dar am citit pe urmă că temerile nu-și au locul. În urmă cu câțiva ani, o furtună puternică a doborât un brad de 46 de tone. A căzut pe pod, care nu s-a rupt ci doar s-a îndoit foarte tare. Cu adevărat o construcție solidă!
    În parc mai există două atracții:



 "Aventuri în vârful copacilor" e un lanț de poduri suspendate printre brazi, la înălțimi de până la 30 de metri, cu scopul de a oferi o perpectivă a naturii așa cum o au veverițele.




"Aleea printre stânci" te poartă la înălțime, evident, printre stâncile abrupte ale parcului. Partea bună e, spre deosebire de podul suspendat, că nimic nu e în mișcare acolo, așadar senzațiile nu sunt chiar așa de tari ca cele trăite pe pod :)

    Datorită și vremii superbe pentru orașul poreclit "Raincouver" de locuitorii săi (joc de cuvinte unde primele litere le-au înlocuit cu substantivul ce înseamnă "ploaie"), am avut parte de o primă experiență canadiană de neuitat. Pozele care au imortalizat aventurile sunt pe galeria Picasa.

2 comentarii:

Vă rog semnaţi-vă dacă doriţi să comentaţi, ca să ştiu cine mi-a călcat pragul blogului :) Mulţumesc!